10 pentru Centrul Cultural Francez

Ziua bună erudiților!

E vorba despre nota 10. (zece). Motivul?

Ei bine, ieri a avut loc în Aula Magna a Universității ”Alexandru Ioan Cuza” o proiecție de film documentar. Evenimentul din seria ”Semaine de la memoire”, sau Săptămâna Memoriei, inițiativă admirabilă din partea CCF Iași.

Ce s-a întâmplat de fapt? Ei bine, anul trecut, TVR1 împreună cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România a produs un film documentar despre asasinatul tânărului om de cultură și entuziast contestatar al comunismului, Ioan Petru Culianu, ce a avut loc la Chicago,  pe 21 mai 1991. CCF s-a gandit ca în cadrul Săptămânii Memoriei să proiecteze filmul in Aula Universității și să-l aducă pe directorul Institului, Stejărel Olaru să stea de vorbă cu spectatorii. Omul e în același timp narator și producător al documentarului.

Prin natura serviciului, am asistat la manifestație, și am ramas cu două stări afective distincte:

1. o incitare acută către sentimente de repulsie și revoltă față de practicile comuniste, dar și o curozitate patalogică cu privire la caz,

2. o stare de simpatie și căldură față de CCF, care arată că îi pasă, pe de o parte de cultura românească, cât și de evenimentele odioase care au sistat-o și încurajat-o în același timp.

Simplu. Pui filmu, aduci Stejărel, faci o dezbatere, și atragi atenția, un bun potențial de PR, neexploatat după părerea mea. Personal am aflat lucruri extrem de interesante și captivante. Iată câteva impresii:

• publicul asistent (undeva in jurul a 50 de persoane) a fost compus din două categorii: tineri și bunici cu decorații în piept. Eterogenitatea a avut farmecul ei.
• discuția de tip investigație, cu entități precum FBI, CIA, Chicago Police Department, Cold Key Squad, SRI, SIE și KBG provoacă detectivul din fiecare bărbat curios,
• Stejărel Olaru e un om inteligent, calm și răbdător, după cum l-am perceput eu,
• ineditul situației a fost dat de intervenția din public a unui fost student la Chicago care a menționat că are o ipoteză proprie asupra cazului,
• aflarea detaliului conform căruia I.P. Culianu, discipolul lui Mircea Eliade, a fost ucis în toaleta universității din Chicago, de un asasin profesionist care l-a împușcat cu un singur glonte direct în ceafă, aplecându-se peste peretele cabinei vecine m-a făcut să aloc o atenție neobișnuită tevanului toaletei din Rectorat
• moșulică cu 5 insigne în piept care voia neapărat să știe în ce țară a fost fabricat pistolul (Beretta) cu care a fost comisă crima a generat o exclamație în privat de tipul: ”Bă, ce tare-i ăsta!” )
• cazul nu va fi rezolvat niciodată.

Eu vă spun că m-am arătat foarte captivat, și în același timp surprins de inițiativa centrului, pe care o laud. Și pe care o și critic în același timp, pentru că dintr-o perspectivă de PR, evenimentul putea fi ”stors” mai bine.

Dacă vreți să aflați mai multe despre inițiativa CCF, puteți intra aici. Filmul este împărțit în două fragmente de aproximativ 50 de minute fiecare, intitulate ”Culianu în țara lui Ceaușescu” și ”O crimă la Chicago”. A fost difuzat de TVR, și dacă va fi redifuzat, vă recomand să nu-l ratați.

Una peste alta, m-am simțit provocat și în același timp am avut sentimentul că ma aflu locul în care trebuie aseară. Ce s-a întâmplat după nu s-a mai încadrat în același repertoriu afectiv, dar despre examenul de cultură generală, cu probleme de matematică vă povestesc doar dacă îl trec. ) Și cu siguranță pe alt ton!

Cheers!