You are currently browsing the daily archive for martie 17th, 2008.
Seara buna domni si domnite.
Poate ma credeti nebun pentru ca am ales sa scriu un articol cu titlul de mai sus, sau cel putin plictisit tare ori in criza de idei. Insa, va spun!: deodata ce pleci din Romanica, incepi sa privesti gunoiul, un element de-a dreptul prea banal pentru a-i acorda o atentie mai mare decat gestul de a-l arunca pe tot gramada la tomberon sau NU, dintr-o complet alta perspectiva. Mie pot sa spun ca mi s-au schimbat irevocabil toate perceptiile si convingerile si stereotipurile despre ideea de gunoi. Iata si cum.
Prima zi in Gent. In sfarsit dupa multe chinuri si drumuri intre Bruxelles si Gent, urma sa ma mut in camera mea gasita cu foarte mult noroc la fata locului. Cu valiza dupa mine, taraind-o pe piatra lor cubica de-mi trepidau toate cele, ajung in sfarsit in fata cladirii. Ma astepta Jonas, fratele fetei care a stat in camera mea inainte, Sophie. Ia valiza in brate si hai sus. 4 etaje! Cred ca am revolutionat ideea de transpiratie o data cu experienta aceea, scarile mele fiind undeva la 60 de grade, o sa fac niste poze sa va arat. Ajungem sus. Imi arata camera, totul e ok, chiar eram incantat. Gafaind il mai intreb cateva chestii administrative, de apa, de interenet (mare poveste si cu asta), de vesela si imi trazneste mie prin cap sa-l intreb si de gunoi. Frate, ce fac cu gunoiul, ca pe afara nu am vazut niciun tomberon nimic. AAA! Zice el. Pai nu asaaa!!! Te duci frumos la supermarket, cumperi saci de gunoi, pui gunoiul in ele si le scoti in fiecare vineri in fata usii ca vine masina si le ia. OOO!!! Super!! Am zis. Buna treaba!
Trec cateva zile in care mi-am propus de fiecare data iau saci de gunoi. Am fost la 3 supermarketuri, nexam saci de gunoi la raft. Mai ceva nu e in regula! Chiar la toate 3??? Oamenii tre sa puna gunoiul in ceva. La mine in camera deja se ingrosa gluma. Imi fac curaj si intreb la o casa. Domne!! saci de gunoi nu stiti unde pot sa gasesc??? Pai aici zicea ea. De care doriti?? Hmm….. Pai na, de 40 de litri, eu stiu…. Nuuu! (rade) Ce culoare??? Eu am ramas putin blocat. Conteaza??? intreb. Ea zambeste din nou si zice: Mda. Sunteti nou pe aici. Aveti nevoie de saci albastri si gri. Dati-mi de amandoua na, ma dumiresc eu intre timp la ce-s bune. Deja ma cautam dupa maruntis in buzunar, vreo doi euro parca imi mai ramasesera de la patiser. Da! face ea. Cei albastri 3,5 euro. Cei gri ii vreti la 7,5 euro sau la 12,5? Acum urmeaza reactia mea: ????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????????? La 7,5 va rog…. si deja imi scoteam portofelul, cu oarecare regret ca am intrebat in primul rand, si cu oarecare jena sa zic ca nu mai vreau din pricina de clienti care asistau probabil amuzati la scena in spatele meu.
Am iesit din magazin, total nedumerit! Pun cu grija cei 30 de saci in total de 400.000 de lei in geanta si ma duc pusca la Jonas. Fratele meu! Ce fac cu astia??? Lumineaza-ma si pe mine! Zambeste. Pai fiule. Astia gri sunt pentru resturi alimentare, si mai tot ce arunci si nu e plastic sau carton reciclabil. Vezi ca scrie pe ele. Da’ e in olandeza!!!! zic eu. Ups. AI dreptate. Deci. Astia albastri, zice, sunt pentru sticle de plastic, cutii de lapte, chestii din astea care merg la recilat. AAAA!!!! Deci asaaa!!! Nu-s chiar asa prosti belgienii astia. Dar stai! il intrerup eu. Nu am auzit nimic de sticla. Cu sticla ce fac??? Pai nuu. Sticla separat. Nu o pui in saci! Le aduni pe toate, si le scoti afara o data la doua saptamani. Vezi sa nu uiti. A! Si inca ceva. Vezi tot ce ai din carton semi-tare, gen plase sau cutii, le pui separat, si le scoti o data cu sticla. Mare grija sa nu le incurci, ca astia dau amenzi grase.
Stiti, pe messenger e un emoticon care exprima foarte bine mutra cu care ma uitam la el dupa ce a terminat, si se scrie cam asa: @-)
Nu ma asteptam sa fiu nevoit sa imi iau notite cand o sa intreb ceva simplu ca: Unde duc si eu gunoiul????
Mda. Cu banii dati, cu capul calendar, scot sacii din geanta si ma uit la ei ca la niste fiinte ce cugeta, nu ca la niste saci din plastic. Ii analizam din toate unghiurile. Erau cei mai frumosi saci de gunoi pe care ii vazusem in viata mea. In clipa aceea am realizat moftangiilor cat de ignorant am fost pana acum nedandu-mi seama de importanta reala a gunoiului in viata omului. Cu gunoiul nu-i de joaca. Daca ai uitat sa scoti gunoiul vinerea, e de naspa. Stai cu gunoiul in casa pana saptamana viitoare. Ai incurcat borcanele si ai pus sticla la plastic, plasticul la resturi si resturile pe langa? E de naspa. Amenda!!! Viata mea de aici se invarte in jurul gunoiului. Si sa spun sincer, simt asa o bucurie cand duc ceva la gunoi, cand pun cate ceva in sacii mei de 10 euro. Ma simt … cineva. 
Acuma lasand gluma la o parte, ganditi-va un pic. Gunoiul exista pentru ca existam noi. Noi suntem adevarte masini de gunoi. Insa, daca nu ar exista si o adevarata teorie a gunoiului, care e mai mult sau mai putin pusa la punct in functie de cultura, noi ce am face cu gunoiul??? Si asa ce facem noi cu el (il ardem in mare parte) nu e tocmai grozav. E! Aici e putin alta poveste. Gunoiul este privit foarte serios, si, acum ca m-am trezit, chiar merita.
Hai ca v-am plictisit cu atata gunoi. Pe maine, v-am pupat!
Comentariu: astia de aici mai au putin si-i pun si ei funda ) Na ca v-au luat-o americanii inainte. Sac!!
Salutare dragilor.
Dupa cum am promis, astazi e timpul sa va fac cunostinta nitel cu iubitii mei colegi de aici. Din pacate nu am cele mai reusite poze, si nici cele mai complete. Insa, in asteptarea acelora, merg si astea.
De la stanga la dreapta:
Joanna (Polonia), Hugo (jos, Spania), Anette (Letonia), Pierre (jos, Italia), Justyna (sus, Polonia), Pali (Ungaria), Michal (jos, Polonia), Lukasz (sus, Polonia), Vytenis (verde, Lituania), si in final Yana (Rusia) care nu se uita la poza. Celalalt baietas e localnic de pe aici, Whim parca, prieten de-al lui Vytenis.
Sa vedem cine mai e….
Tot de la stanga la dreapta:
Mariuca, Perrine (Franta), Camille (idem) Liviu, si o bucatica de Eloy (Spania)
Nu inteleg de ce nu m-a lasat sa pun poza asta decat full size sau title. Am preferat title ca sa nu ocup tot postul. Asadar, acceasi ordine: o bucatica din Anette, Mario (Spania), Irina (sus), un nasol care vrea sa se dea jos, Maria (Germania) care nu-l lasa. 
Irina, io-ti-ni:
Inca 2 feti: Borbala (Ungaria) si Ildika (ighen). Pe Justyna o stiti deja. Nu prea seamana cu tine Justin
Si doi baieti cucuieti:
David si Rafael (Spania)
Asadar, singurii care au mai ramas dupa calculele mele sunt Cristina si Diogo (Portugalia). Iata-i:
Cristina – a doua din stanga
Diogo – ala mai micutz asa
Mda. Aici eram la o petrecere la polonezi. Cred ca sunt oameni care au lipsit. Cum ar fi Cristoph (Ungaria) Io-te-l:
Si in final nenea Mael, care e belgian de la fata locului, dar ii place sa faca naveta intre Bruxelles si Gent:
Dac-oi fi uitat pe cineva, va urma intr-un episod viitor. Inca astept pozele de grup din excursia la Bruges, ca-s toate la ghide. Cand ajung, le si pun.
Hai v-am pupat.
PS: Maine imi vine famelie aci in vizita (bunica si matusa), mai exact la Dani (matus’mea celalata) in Bruxelles. O sa incerc sa raman consecvent si sa scriu in fiecare zi. Daca n-o sa pot, mea culpa. Stiti cum e cu bunicile.
Insa se anunta un post de zile mari cu poze si toate cele imediat dupa ziua de joi. De ce? Simplu. Voi fi vazut Parisul pana atunci. 
Dar in asteptarea zilei cea mare, v-am pupat pe toti.
Semneaza fiul!
comentarii recente