Ziua buna dragilor,

Revin pentru a va supune atentiei un eveniment organizat de catre un grup de studenti masteranzi la Marketing si Comunicare in Afaceri in Iasi. Ei bine, ei nu sunt sunt singurii care fac lucrul asta, ei sunt doar una din cele 7 echipe care au primit ca sarcina organizarea unui eveniment in toata regula in cadrul cursului de Event Marketing.

Intamplator ma aflu printre acesti studenti, si trebuie sa spun ca apreciez dimensiunea practica a acestui demers pe care rareori o mai gasesti astazi in interactiunea student-profesor-scoala.

Ce se va intampla de fapt. Ei bine, evenimentul va fi tocmai unul de incurajare a activitatilor practice studentesti, in speta cele legate de productia de spoturi ca parte a unor campanii fictive de promovare sau constientizare a unei cauze sociale.

Evenimentul in sine nu este lipsit nici el de o cauza sociala. Toate fondurile stranse vor fi utilizate pentru a sprijini persoanele cu autism din Iasi, cu ajutorul filialei din Iasi a ANCAAR. (Asociaţia Naţională pentru Copii şi Adulţi cu Autism din România).

Imi place, pentru ca demonstreaza ca studentii pot si vor sa faca ceva palpabil. Si mai ales vor. Unii dintre ei. Cei care nu vor, in opinia mea rateaza o sansa uriasa de a-si pune in valoare potentialul in aceasta industrie. Cum altfel iti poti da seama daca esti de marketer sau comunicator daca nu incerci sa faci ceva in domeniul asta, ceva concret.

Echipa Let’s roll incearca, si sper din toata inima sa si reuseasca.

Detalii despre proiect si despre cauza sustinuta gasiti pe blog-ul oficial al evenimentului.

Let’s roll, genialilor!

Ziua buna fantasticilor!

Am reluat pasager activitatea pe blog pentru a va supune criticii cea mai noua productie in care am fost implicat, si anume o campanie anti-etichetare, realizata sub indrumarea domnului Alexandru Condurache. Sa lasam imaginile sa vorbeasca:

A la prochaine, mes amis!

Salutare inspiraților.

Greego a intrat într-o pauză de liniște, din pricină de lipsă de inspirație, de timp, și de deosebita grijă de evitare pe cât posibil a poluării informaționale.

Până la vremuri mai vesele, înțelepciune prieteni. Mustiți de înțelepciune.

Seara bună amici supersonici.

În seara asta am dat peste un filmuleț la care am râs cu lacrimi, deși l-am vazut de nenumărate ori, acum mai mulți ani. El are doar menirea de a vă binedispune, atâta tot. Enjoy!

Bună seara năstrușnicilor!

Să trecem la un subiect mult mai vesel și mai creativ, și în același timp mult mai educativ, și anume igiena orală.  De această dată vreau să vă arăt cum a ales agenția Y&R din Bangkok să le reamintească oamenilor că e imperios necesar să se spele pe dinți după fiecare masă, și mai ales după consumul de dulciuri, printr-o campanie ne-convențională realizată pentru brand-ul Colgate. Genial!

TC New Format-for macas 3

Lumea sportului din România e în doliu. Marian Cozma, unul din ”stâlpii” naționalei de handbal a României, a fost ucis în Ungaria prin înjunghiere direct în inimă. Incredibil cum viața îți spune Nu atunci când te aștepți mai puțin. Și unii dintre noi ne plângem că nu avem un birou mai mare sau că avem coșuri pe față. Tăcere.

Ziurel de ziuă, amici!

Încă un spot bine făcut la Coca Cola, ceea ce nu mai surprinde pe nimeni.

Însă, pe cât de bine e executată animația, pe atât de confuz e mesajul pentru mine. Și nu atât mesajul, cât insight-ul spotului.  Acesta face parte din noua campanie globală Coca Cola, ”Open happiness”, lansată la nivel mondial, care în România va fi prezentă pe TV cu trei spot-uri, Crave, Library și Happiness Factory III .

Katie Bayne (CMO, Coca-Cola North America) punctează ideea campaniei: “Punctul central al Open Happiness este noțiunea simplă de a te bucura de un pahar răcoritor Coca-Cola și a de lua o pauză pentru a intra în legatură cu ceilalți. Cu această nouă campanie încurajăm oamenii să dezchidă o Coca-Cola și să împărtășească micile bucurii”.

Heist, spot-ul pe care îl propun eu spre analiză, este unul ce va fi difuzat exclusiv în state. Ideea pe care mizeză e extrapolarea statutului băuturii de lovemark, adică de brand iubit, îndrăgit de consumatori. Pentru ilustrarea acestei idei, s-a apelat la o personificare a naturii, ale cărei elemente conlucrează pentru îndeplinirea misiunii ”get the coke”. Așadar mesajul spot-ului e că băutura e atât de bună, încât nici macar natura nu îi poate rezista. Ideea e una acceptabilă, execuția e una de excepție, care impresionează și mizează pe factorul emoțional, ca majoritatea produselor de publicitate sub egida Coca Cola.

Dar!

Mie nu-mi sunt clare, și implicit nu-mi plac două aspecte mari:

1. care e treaba cu furtul? metoda machiavelică prin care natura își satisface pofta este un ce atinge un palier afectiv nu foarte elevat. Sunt acele emoții frugale, institnctuale, primare care sunt activate atunci când empatizăm cu ideea de a subtiliza chiar și o băutură. Mai ales atunci când un plan elaborat în cele mai mici detalii este pus la cale.Înțeleg atunci când elemente de ordin ludic, feeric conlucrează pentru livrarea băuturii și implicit a creării sentimentului de fericire, ca în spot-urile ”Happiness factory”, dar concentrarea eforturilor elementelor naturale pentru a-și satisface nevoile de înfruptare din licoarea miraculoasă n-o mai înțeleg.

2. de ce, conform titlului campaniei (open happiness – fericire deschisa), fericirea personală poate fi atinsă doar prin nefericirea altuia? Cel putin teoretic și moral, succesiunea și înlănțuirea celor două instanțe este una nefirească. Ori spot-ul asta promovează, fie că vrem sau nu vrem.

Una peste alta, reclama e una impecabil realizată, dar cred că își ratează misiunea. Cui i-ar place ca atunci când se află chiar în mijlocul unui ragaz de relaxare adâncă, alături de băutura preferată, ca aceasta să dispară mistorios, fapt ce ar produce frustrare maximă???

Ziua bună fantasticilor!

Da, i-am pus cruce. Și sub cruce se află prima mea sesiune din episodul FEAA. Aseară s-a petrecut ultimul cadru din film, și anume pseudo-examenul la Semiotică. Una s-a dus, oare mai urmează altele 3? :)

Vă arăt și cum știe BRD să mă înveselească când mă aștept mai puțin. :) )

De acum știu cui să mă adresez! Disertații oare fac?

gata_sesiunea

Deși mărturisesc că mi-e greu să mă abțin. :) )

Ziua bună erudiților!

E vorba despre nota 10. (zece). Motivul?

Ei bine, ieri a avut loc în Aula Magna a Universității ”Alexandru Ioan Cuza” o proiecție de film documentar. Evenimentul din seria ”Semaine de la memoire”, sau Săptămâna Memoriei, inițiativă admirabilă din partea CCF Iași.

Ce s-a întâmplat de fapt? Ei bine, anul trecut, TVR1 împreună cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România a produs un film documentar despre asasinatul tânărului om de cultură și entuziast contestatar al comunismului, Ioan Petru Culianu, ce a avut loc la Chicago,  pe 21 mai 1991. CCF s-a gandit ca în cadrul Săptămânii Memoriei să proiecteze filmul in Aula Universității și să-l aducă pe directorul Institului, Stejărel Olaru să stea de vorbă cu spectatorii. Omul e în același timp narator și producător al documentarului.

Prin natura serviciului, am asistat la manifestație, și am ramas cu două stări afective distincte:

1. o incitare acută către sentimente de repulsie și revoltă față de practicile comuniste, dar și o curozitate patalogică cu privire la caz,

2. o stare de simpatie și căldură față de CCF, care arată că îi pasă, pe de o parte de cultura românească, cât și de evenimentele odioase care au sistat-o și încurajat-o în același timp.

Simplu. Pui filmu, aduci Stejărel, faci o dezbatere, și atragi atenția, un bun potențial de PR, neexploatat după părerea mea. Personal am aflat lucruri extrem de interesante și captivante. Iată câteva impresii:

  • publicul asistent (undeva in jurul a 50 de persoane) a fost compus din două categorii: tineri și bunici cu decorații în piept. Eterogenitatea a avut farmecul ei.
  • discuția de tip investigație, cu entități precum FBI, CIA, Chicago Police Department, Cold Key Squad, SRI, SIE și KBG provoacă detectivul din fiecare bărbat curios,
  • Stejărel Olaru e un om inteligent, calm și răbdător, după cum l-am perceput eu,
  • ineditul situației a fost dat de intervenția din public a unui fost student la Chicago care a menționat că are o ipoteză proprie asupra cazului,
  • aflarea detaliului conform căruia I.P. Culianu, discipolul lui Mircea Eliade, a fost ucis în toaleta universității din Chicago, de un asasin profesionist care l-a împușcat cu un singur glonte direct în ceafă, aplecându-se peste peretele cabinei vecine m-a făcut să aloc o atenție neobișnuită tevanului toaletei din Rectorat :)
  • moșulică cu 5 insigne în piept care voia neapărat să știe în ce țară a fost fabricat pistolul (Beretta) cu care a fost comisă crima a generat o exclamație în privat de tipul: ”Bă, ce tare-i ăsta!” :) )
  • cazul nu va fi rezolvat niciodată.

Eu vă spun că m-am arătat foarte captivat, și în același timp surprins de inițiativa centrului, pe care o laud. Și pe care o și critic în același timp, pentru că dintr-o perspectivă de PR, evenimentul putea fi ”stors” mai bine.

Dacă vreți să aflați mai multe despre inițiativa CCF, puteți intra aici. Filmul este împărțit în două fragmente de aproximativ 50 de minute fiecare, intitulate ”Culianu în țara lui Ceaușescu” și ”O crimă la Chicago”. A fost difuzat de TVR, și dacă va fi redifuzat, vă recomand să nu-l ratați.

Una peste alta, m-am simțit provocat și în același timp am avut sentimentul că ma aflu locul în care trebuie aseară. Ce s-a întâmplat după nu s-a mai încadrat în același repertoriu afectiv, dar despre examenul de cultură generală, cu probleme de matematică vă povestesc doar dacă îl trec. :) ) Și cu siguranță pe alt ton!

Cheers!

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.